ADENOIDECTOMIA

ADENOIDECTOMIA, cea mai frecventă intervenție chirurgicală la copil.

Ce este adenoidectomia?

Adenoidectomia reprezintă tratamentul chirurgical prin care se practică ablația (îndepărtarea) vegetațiilor adenoide, având drept scop înlăturarea obstrucției de la nivelul rinofaringelui.

Când este indicată îndepărtarea pe cale chirurgicală a ,,polipilor” vegetațiilor adenoide?

Este indicată ori de câte ori volumul vegetațiilor adenoide devine obstruant, producând tulburări de ordin respirator sau infecțios. Nu există limită de vârstă restrictivă pentru efectuarea adenoidectomiei, acestea sunt legate de apariția tulburărilor de ordin mecanic (insuficiență respiratorie, tulburări de alimentație la sugar, dismorfii cranio-faciale cu instalarea faciesului adenoidian, a sforăitului în timpul somnului de-a lungul unei perioade de timp mai lungi, respirație predominant pe gură, oprirea respirației periodic în timpul somnului, oboseală, tulburări psihice și intelectuale); tulburări de ordin inflamator ( rinofaringite, rinosinuzite, otite seroase repetate- 4-5 episoade pe an, spasm laringian, laringită striduloasă, traheobronșite descendente, sindrom neurotoxic, enurezis nocturn, astmul bronșic juvenil).

Când este mai bine să se efectueze operația, în sezonul rece sau în cel cald?

Operația se poate face în orice anotimp dacă indicațiile o impun. Dacă se poate temporiza, adenoidectomia se recomandă a se efectua primăvara sau la începutul verii, cu recomandarea ca la câteva luni postoperator micul pacient să meargă la mare. Aerosolii marini, salini sunt benefici și sunt indicați pacienților postadenoidectomie.

Cum se desfășoară adenoidectomia?

Intervenția chirurgicală se realizează cu anestezie generală (se poate efectua și cu anestezie locală dar există un mare disconfort pentru copil) și cu spitalizare de o zi sau poate să fie externat postoperator la câteva ore în aceeași zi.

După ce medicul a indicat intervenția chirurgicală, copilul trebuie să efectueze analizele necesare spitalizării și efectuării adenoidectomiei cu anestezie generală prin IOT ( hemoleucogramă completă, VSH, coagulogramă, glicemie, probe hepatice și renale, Rx. Pulmonară, consultul medicului pediatru și consultul preanestezic al medicului anestezist). În ziua programată pentru operație, copilul nemâncat și perfect sănătos, însoțit de părinți, se prezintă la internare. După intervenție, copilul este supravegheat în serviciul postoperator de terapie intensivă și apoi revine în secția O.R.L unde rămâne până la externare. Se externează cu recomandarea de repaus acasă, în majoritatea cazurilor, copiii se recuperează între 7 și 14 zile după operație.

Care sunt tehnicile de adenoidectomie actuale?

Adenoidectomia poate fi:

clasică cu chiureta prin gură
endoscopică, prin nas, cu shaver
prin coblație, sub control endoscopic (cea mai nouă metodă)

ADENOIDECTOMIA CLASICĂ durează 15-20 de minute și constă în ablația țesutului adenoidian (polipi) prin gură folosind o chiuretă Beckman. De regulă operația se face ,,în orb”, fără să existe un control al câmpului operator, control vizual al cavumului ( spatele nasului) în timpul exciziei, urmată de hemostază. Această rezecție oarbă poate lăsa țesut rezidual adenoidian în cavum ce face ca la un timp simptomele să reapară. Există și posibilitatea de lezare a structurilor cavumului precum orificiile tubare care ulterior duc la apariția unor afecțiuni otice, leziuni ale vălului palatin, ale luetei sau ale pereților faringieni prin manevre brutale. Imposibilitatea de a pătrunde cu chiureta în locuri dificile (în jurul trompelor lui Eustachio și cadrul coanal) care duce la creșterea ratei de recidivă.

ADENOIDECTOMIA CU SHAVERUL SUB CONTROL VIZUAL DIRECT ENDOSCOPIC durează, în medie 30-45 de minute și constă în utilizarea unei videocamere introduse prin nas cu vizualizarea în acest fel a câmpului operator, ceea ce face ca intervenția să fie sigură și corectă. Acest tip de adenoidectomie reprezintă îndepărtarea țesutului adenoidian(polipilor) utilizând un endoscop pentru vizualizarea directă a câmpului operator și a unui shaver pentru îndepărtarea precisă a țesutului adenoidian din locurile care sunt greu accesibile chiuretei Beckman urmată de hemostază. Avantajele acestei tehnici sunt: eliminarea lezării structurilor funcționale din rinofaringe – orificiile tubare; posibilitatea de a chiureta țesutul adenoidian din locuri greu accesibile- cadrul coanal, peritubar fapt care duce la scăderea ratei de recidivă; hemostaza precisă duce la scăderea riscului de sângerare postoperatorie. Aceasta este o metodă sigură cu puține riscuri postoperatorii și cu o rată de recidivă mult mai mică față de metoda clasică.

COBLAȚIA este o tehnică chirurgicală care utilizează o energie electrică bipolară, în spectrul de radiofrecvență(100Hz), cu scopul de a energiza electroliții aflați în suspensie în ser fiziologic. Astfel se generează un câmp energetic de înaltă densitate, numit plasmă. Coblația îndepărtează țesuturile moi prin plasmă , hemostază prin coagulare bipolară, respectă integritatea țesuturilor adiacente, dureri minime, recuperare rapidă, spitalizare mică 24h și risc redus de complicații.

Instrumente medicale

Care pot fi complicațiile adenoidectomiei?

Sângerarea intraoperatorie sau hemoragia în primele ore postoperator sunt cele mai frecvente complicații. Administrarea de medicație vasoconstrictoare locală sau generală, medicație hemostatică duce la oprirea hemoragiei. Există și situații când este necesară o reintervenție în sala de operații pentru oprirea hemoragiei sau tamponament nazal posterior. Chiuretajul brutal poate produce leziuni ale mușchilor faringelui și ale vălului palatin, cu pareză velopalatină trecătoare. Epifaringita cronică survine în urma chiuretării repetate la același copil. Torticolisul postoperator și redoarea cefei sunt determinate de chiuretarea brutală, care traumatizează aponevroza și mușchii prevertebrali.

Cât durează recuperarea copilului după acestă inervenție chirurgicală?

Copiii se recuperează între 7 și 14 zile după operație. Postoperator subfebrilitatea poate să apară în noaptea care va succeda operației și o zi sau două după operație. Sângerarea, cu excepția unor mici striuri de sânge din nas sau în salivă, sânge roșu deschis nu ar trebui să apară. Toți copiii care fac această operație acuză postoperator dureri ușoare în gât și otalgie ( durere în ureche) în primele zile după operație. La 2-3 ore după operație copiii pot să bea apă și pot primi în această zi o alimentație ușoară, o dietă moale păstoasă, nu va mânca preparate calde (se contraindică alimentele fierbinți). Cu cât copilul mănâncă și bea mai repede lichide, cu atât mai repede se va recupera. Va sforăi în prima săptămână postoperator datorită falsei membrane care se formează în locul unde erau ,,polipii”, care se va detașa odată cu vindecarea zonei.

Pentru combaterea obișnuinței respirației bucale nefiziologice se indică reeducarea respirației nazale (în timpul somnului părintele îi va închide gurița copilului pentru a respira pe nas).

Mersul cu mașina și avionul, efortul fizic nu este recomandat timp de două săptămâni de la intervenția chirurgicală. Reluarea activității copilului se face treptat. Va reveni la control peste o săptămână și apoi peste o lună postoperator.

Prognosticul vegetațiilor adenoide este strict dependent de precocitatea intervenției chirurgicale.

Bibliografie

Lexicon al diagnosticului în Otorinolaringologie vol I , Editura Didactică și Pedagogică București ISBN 973-30-5943-9, Elena Ioniță, Savel Obreja, Mihaela Mitroi, Iulică Ioniță.

Lucrări practice ORL , Editura Medicală Universitară Craiova, Elena Ioniță, Mihaela Mitroi, Iulică Ioniță.

Otorinolaringologie -Curs postuniversitar Editura Sylvi, Vasile Ciuchi, C. Mocanu, D. Predescu, C. Romanițan, București 2000.

Chirurgie endoscopică rino-sinusală, Editura Fundației Române de Mâine ISBN 973-582-303-9, Codruț Sarafoleanu.

Îndreptar terapeutic ORL Editura Sitech ISBN 978-606-530-792-6, Craiova 2010, Elena Ioniță, Savel Obreja, Mihaela Mitroi, Iulică Ioniță.

Elemente de patologie otorinolaringologică- Prof. Univ. Dr. Elena Ioniță, Șef Lucrări Univ. Dr. Anghelina Florin, Asist. Univ. Dr. Mălin Ramona Denise, Asist. Univ. Dr. Ciolofan Sorin Mircea, Asist. Univ. Dr. Mogoantă Carmen Aurelia, Dr. Ioniță Iulică. ISBM 978-973-106-202-0. Craiova, Editura Medicală Universitară 2013.

Sarafoleanu C.- coordonator. OTORINOLARINGOLOGIE SI CHIRURGIE CERVICOFACIALA, în „Tratat de chirurgie”, sub redacţia Irinel Popescu, Constantin Ciuce, vol. 1, Ed. Academiei Române, 2012.

Sarafoleanu D. Explorarea paraclinica şi functionala in otorinolaringologie Vol I Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1999, Vol II Ed. Albatros, Bucureşti 2000.

Shah J, Patel S, Singh B. Head and Neck Surgery and Oncology, 4th Edition., Ed. Mosby -Elsevier 2012.

Simmen D., Jones N.. Manual of Endoscopic Sinus Surgery and its Extended Applications. Ed. Thieme, 2005.

Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Oto-Rhino-Laryngologie. 6 vol, Ed. Elsevier, 2014.