Vegetațiile adenoide (polipii) sau adenoidita cronică reprezintă inflamația cronică însoțită de hiperplazia amigdalei faringiene a lui Luschka.

De la început trebuie să facem o delimitare între ,,polipii’’ copiilor și cei ai adulților.

Când vorbim de ,,polipi’’ la copil ne referim, de fapt la vegetațiile adenoide, adică la țesutul limfoid situat în spatele nasului, în cavum (rinofaringe sau epifaringe), care este cunoscut sub denumirea de amigdala epifaringiană a lui Luschka.

Polipoza nazală a adultului, polipoza nazosinusală, reprezintă o degenerescență benignă edematoasă a mucoasei pituitare (nazale), având ca substrat cauze:mecanice, glandulare, vasculare, chimice și microbiene, dar pe primul plan se situează alergia și infecția. Polipoza nazosinusală este datorată unui proces infecțios atenuat și prelungit (a etmoidului și a sinusurilor feței), fie unui teren vasomotor particular în care alergia nazosinusală joacă un rol deosebit de important. Infiltrația edematoasă a mucoasei pituitare are loc la nivelul țesutului lax submucos, cu favorizarea formării edemului mai accentuat la nivelul etmoidului și a meatului mijlociu, care reprezintă zone de elecție ale degenerescenței edematoase. Polipoza nazală a adultului este o boală recidivantă, deci nu are nici o legătură cu histopatologia vegetațiilor adenoide ale copilului.

Toți copiii au acest țesut limfoid în spatele nasului (amigdala Luschka), dar nu toți copiii dezvoltă ,, polipi’’, adică adenoidită cronică.
Vegetațiile adenoide sau adenoidita cronică este o afecțiune frecvent întâlnită în perioada primei copilării (3-6 ani). Se întâlnește și la sugar sau la adolescent.

În mod normal la copii, amigdala Luschka prezintă dimensiuni moderate și regresează spontan spre pubertate. La pubertate amigdala faringiană se atrofiază încât la adult mucoasa rinofaringelui este netedă, fără țesut limfatic.

La instalarea adenoiditei cronice contribuie o serie de factori. Cauza principală este limfatismul. În perioada primei copilării (3-6 ani) se produc infecții ale țesutului limfoid de la nivelul faringelui. Infecțiile repetate și limfatismul sunt factorii care predomină în formarea vegetațiilor adenoide. Limfatismul este o diateză, care se manifestă printr-o reacție limfoidă exagerată atât la nivelul limfatic Waldeyer cât și la diverse grupe ganglionare sau țesut și organe ca ficat și splină. Infecțiile repetate ale rinofaringelui în boli infectocontagioase, condițiile de alimentație și igienă, condițiile de microclimat și macroclimat (copiii hrăniți artificial, subnutriți, îmbrăcați necorespunzător, colectivitățile, nerespectarea condițiilor de igienă a locuinței, frigul, umezeala, atmosferă poluată cu praf, microbi) și ereditatea fac parte din factorii favorizanți ai infecției rinofaringiene.

Țesutul limfatic hiperplaziat din adenoidita cronică poate fi dispus sub forma unui strat subțire ce ocupă toată bolta cavumului sau sub formă globulară bine delimitat median.

Vegatațiile adenoide după volum pot fi: mari (astupă complet coanele), mijlocii (obstruează parțial orificiile coanale), mici( situate numai pe bolta rinofaringelui).

Cu fiecare episod de răceală se mai adaugă un anumit volum de țesut limfoid peste cel existent, astfel încât la un moment dat ajunge să acoperă parțial sau total cele două orificii nazale, prin care aerul ajunge din nas în cavitatea bucala și apoi în căile aeriene inferioare și plămâni. Astfel copilul, va trebui să folosească din ce în ce mai mult cavitatea bucală pentru a respira, respirația bucală nefiind o respirație normală, cea nazală este cea fiziologică.

Episoadele de rinoadenoidită acută sunt frecvente în perioada copilăriei, dar cu toate acestea doar o parte din acești copii dezvoltă boala cronică-Adenoidită cronică, care necesită în final tratament chirurgical, cunoscu sub denumirea de adenoidectomie.

Din punct de vedere al simptomatologiei (clinic) se manifestă prin obstrucție nazală și infecții repetate.

Simptomele subiective relatate de părinți

Obstrucția nazală, respirația nazală este îngreunată, copilul ține gura deschisă, are o respirație zgomotoasă, tuse matinală, sforăie în somn și are un somn agitat, nu își poate sufla nasul care începe să fie mereu înfundat, se alimentează greu, sugarul nu poate să sugă. Obstrucția nazală este accentuată în timpul puseelor inflamatorii acute, când copilul prezintă un somn agitat cu coșmaruri. Vocea copilului este nazonată, termen cunoscut sub denumirea de rinofonie închisă sau rinolalie închisă.

Din afirmațiile părinților acești micuți pacienți prezintă infecții rinofaringiene și de vecinătate (rinite acute, rinite mucopurulente, sinuzite, amigdalite, otite medii acute, otite seroase, laringite, traheobronșite).

Copiii fac pusee febrile aparet fără o cauză sau sindroame febrile prelungite, prezintă anorexie, paloare, enurezis nocturn, tulburări dispeptice prin înghițirea secrețiilor rinofaringiene, apatie cu tulburări de atenție și concentrare cu randament scăzut la școală (aprosexie sau inapetență intelectuală), subdezvoltare în raport cu vârsta.

Se va efectua un examen clinic O.R.L complet, în cazul în care copilul este cooperant se poate efectua un examen fibroscopic al rinofaringelui ( nazofibroscopul rigid sau flexibil) care va pune în evidență volumul vegetațiilor adenoide. Sunt necesare și analize de sânge, Impedanța este o investigație paraclinică, o tehnică obiectivă care apreciază buna funcționare a urechii medii și existența sau nu a lichidului în casa timpanului și audiograma tonală, care apreciază subiectiv nivelul auzului și se face sau nu în funcție de vârsta copilului.

Diagnosticul de vegetații adenoide sau adenoidită cronică se pune de medicul specialist O.R.L, iar examenul clinic O.R.L și investigațiile paraclinice sunt cele care conturează clar diagnosticul.

Dacă părinții sesizează toate aceste simptome expuse mai sus, este necesară consultația unui medic specialist O.R.L care va pune un diagnostic corect și va recomanda tratamentul corespunzător.

Simptomele obiective – la examenul clinic obiectiv efectuat de medicul O.R.L

Se constată aspectul patognomonic al feței ,,FACIESUL ADENOIDIAN’’, copil cu obrajii palizi și turtiți transversal, gura întredeschisă, buza superioară ridicată descoperind dinții de sus care sunt încălecați, vicios implantați, buza superioară ridicată în accent circumflex, buza inferioară atârnă inert, privirea pierdută, lipsă de expresivitate, prognatism maxilar superior, cădere și retrognatism mandibular.

Diagnostic

Rinoscopia anterioară evidențiază deviația septului nazal, fose nazale strâmtate și pline de secreții mucopurulente pe planșeul foselor nazale.

Rinoscopia posterioară evidențiază forma, dimensiunile și volumul vegetațiilor adenoide. La copilul mic și sugar în lipsa rinoscopiei posterioare se poate efectua tușeul rinofaringian sau palparea vegetațiilor adenoide prin intermediul vălului palatin.

Bucofaringoscopia prezintă o boltă palatină ogivală, aspect de ,,catedrală gotică’’, dinți vicios implantați sau încălecați, potcoava dentară superioară alungită în sens antero-posterior, hipertrofie moale a amigdalelor palatine, secreții mucopurulente pe peretele posterior al orofaringelui ce se scurg din cavum, foliculi limfatici proeminenți pe peretele posterior al faringelui.

Otoscopia vizualizează timpane aspirate, rozate, opace.

Copilul cu adenoidită cronică prezintă deformări toracice- torace cu stern proeminent și turtit lateral- pectus galinatus, deformări costale și ale coloanei vertebrale- cifoze, scolioze. Abdomenul este mărit de volum existând o disproporție într torace și membrele superioare care sunt nefiresc de lungi ,, aspect de păianjen’’. La palpare se constată poliadenopatie subangulomandibulară bilateral mobilă sub piele și în profunzime, nedureroasă.

Vegetațiile adenoide generează complicații: complicații infecțioase – adenoidite acute, amigdalite acute, rinosinuzite mucopurulente, laringite, traheobronșite, abces retrofaringian; complicații oculare – blefarite, conjunctivite, ulcerații corneene; complicații ganglionare – adenite cervicale care determină contractura musculaturii vecine- torticolis rinofaringian; complicații digestive – gastrite, gastroenterite, apendicite; complicații reflexe – astm infantil, enurezis nocturn, laringite striduloase; complicații la distanță – reumatism poliarticular acut; complicații endocrine – deficit de maturare sexuală, întârziere în creștere, hipotrofie staturală și ponderală.

Tratament

Prognosticul vegetațiilor adenoide este strict dependent de precocitatea intervenției chirurgicale.

Tratamentul chirurgical este cunoscut sub denumirea de adenoidectomie (operația de polipi cum este denumită popular) ce se poate efectua clasic sau adenoidectomie cu Shaverul sub control vizual direct endoscopic.

---

Bibliografie

Lexicon al diagnosticului în Otorinolaringologie vol I , Editura Didactică și Pedagogică București ISBN 973-30-5943-9, Elena Ioniță, Savel Obreja, Mihaela Mitroi, Iulică Ioniță.

Lucrări practice ORL , Editura Medicală Universitară Craiova, Elena Ioniță, Mihaela Mitroi, Iulică Ioniță.

Otorinolaringologie -Curs postuniversitar Editura Sylvi, Vasile Ciuchi, C. Mocanu, D. Predescu, C. Romanițan.

Chirurgie endoscopică rino-sinusală, Editura Fundației Române de Mâine ISBN 973-582-303-9, Codruț Sarafoleanu.

Îndreptar terapeutic ORL Editura Sitech ISBN 978-606-530-792-6, Craiova 2010, Elena Ioniță, Savel Obreja, Mihaela Mitroi, Iulică Ioniță.

Elemente de patologie otorinolaringologică- Prof. Univ. Dr. Elena Ioniță, Șef Lucrări Univ. Dr. Anghelina Florin, Asist. Univ. Dr. Mălin Ramona Denise, Asist.

Univ. Dr. Ciolofan Sorin Mircea, Asist. Univ. Dr. Mogoantă Carmen Aurelia, Dr. Ioniță Iulică. ISBM 978-973-106-202-0. Craiova, Editura Medicală Universitară 2013.

Sarafoleanu C.- coordonator. OTORINOLARINGOLOGIE SI CHIRURGIE CERVICOFACIALA, în „Tratat de chirurgie”, sub redacţia Irinel Popescu,
Constantin Ciuce, vol. 1, Ed. Academiei Române, 2012.

Sarafoleanu D. Explorarea paraclinica şi functionala in otorinolaringologie Vol I

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1999, Vol II Ed. Albatros, Bucureşti 2000.

Shah J, Patel S, Singh B. Head and Neck Surgery and Oncology, 4th Edition., Ed. Mosby -Elsevier 2012.

Simmen D., Jones N.. Manual of Endoscopic Sinus Surgery and its Extended Applications. Ed. Thieme, 2005.

Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Oto-Rhino-Laryngologie. 6 vol, Ed. Elsevier, 2014.